Beard Brothers (Frații bărboși – n.r.) s-a născut în Cluj, în anul 2013, și funcționează ca un ONG care are ca scop ajutorarea oricui. O filială a „bărboșilor”, cât și subfiliala aferentă, a fetelor, The Sisterhood (Surorile – n.r.) , s-au născut, anul trecut, și la Craiova. Cei peste 30 de tineri implicați au derulat mai multe proiecte, prin care au adus bucurie bătrânilor, tinerilor din penitenciar, contribuind, totodată, și la mai multe cauze ale persoanelor grav bolnave din orașul nostru. Vor să schimbe mentalitatea oamenilor din Craiova și să demonstreze că voluntariatul are o șansă – și încă una mare – și aici, în Bănie. Pentru că și aici, ca peste tot, sunt oameni care au nevoie de o mână de ajutor. Ideea este ca lumea să își dorească să o ofere.
Cinci dintre tinerii din conducerea Beard Brothers Craiova, dar și din cea a subfilialei The Sisterhood, s-au întâlnit cu noi pentru a-și spune povestea. Sunt plini de viață, optimiști și, deși se confruntă cu destule bariere în ceea ce fac, merg înainte cu speranța că vor schimba ceva.
Cred că m-am născut să fac bine. Am realizat asta acum trei ani, că asta este menirea mea. Îmi place ca acolo unde mă uit, să ajut, sub orice formă. Este un lucru admirabil pentru că și eu țin foarte mult la cei cu care lucrez. Totul a pornit de la o informație pe care am primit-o de la un voluntar Beard Brothers din Cluj, care mi-a spus că se deschid filiale la nivel național. Mi-au spus că trebuie să îmi aleg cinci oameni. Noi ne înțelegem la proiecte, este o unitate între noi, iar lucrul acesta merge foarte bine”
povestește Lorena Bărbuleanu, care are 32 de ani, doi copii și un job distinct, și care a pus, într-un fel, bazele acestui ONG în Craiova. Alături de ea în conducere mai sunt patru fete și un „bărbos”, care coordonează aproximativ 30 de voluntari.
Eu sunt o fire mereu încântată și plină de energie și mereu mă bucur când este ceva nou de făcut. Îmi place mult tot ceea ce se întâmplă și chiar cred că este potențial și aici”
povestește Luiza Cumpănașu (17 ani).
Avem 26 de voluntari în momentul de față. La primul eveniment cu voluntari, „Bold for Old”, pe care l-am făcut anul trecut, am strâns 1.500 de lei pentru bătrânii de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova. La al doilea, tot acolo au mers banii și tot atunci am avut și urnă separată pentru Irina Naidin”
explică și Andreea Turlui (17 ani).
La aventura asta visam din clasa a VIII-a, pentru că de pe atunci am descoperit sfera asta a voluntariatului, citind pe internet experiențele altor oameni din alte țări. Mi-am tot dorit să fac și eu același lucru, însă nu am avut nici cea mai mică idee cum, unde și prin intermediul cui aș putea să fac asta. Vara trecută am avut, în sfârșit, posibilitatea asta, și am încercat să mă implic cât de mult am putut”
zice Eliza Olteanu (17 ani).
Cristi Tănase este fotograf și are 32 de ani, iar la rugămintea Lorenei s-a alăturat și el proiectului. Nu mai făcuse voluntariat niciodată, dar, odată ce a dat de gustul acestor activități, a început să vadă satisfacția din a face bine.
Am stat în București până acum un an și ceva, când am cunoscut-o pe Lore și m-am întors aici. Nu am făcut niciodată parte dintr-un voluntarit, auzisem, văzusem, dar nu am făcut niciodată parte. Am vrut să văd despre ce este vorba, cu ce se mănâncă. Ulterior, le-am cunoscut pe fete, cum le numesc eu, „fetele mele”, și m-am îndrăgostit de ele. Lucrul ăsta este atât de drăguț, atunci când termini un proiect și vezi că oamenii sunt mulțumiți și încântați de ceea ce rezultă. Cu cât înaintăm în vârstă suntem mai pesimiști sau – cred că e cel mai bine spus – mai ușor de impresionat. Nu ne mai impresionează lucrurile mărunte. Îmi dau seama că ele, de fapt, nu sunt chiar atât de mărunte, doar că le trecem noi cu vederea”
povestește Cristi.
Ideea de la Cluj a pornit de la o gașcă de băieți nonconformiști, care s-au strâns la un loc și s-au gândit ce ar putea face pentru comunitatea în care trăiesc. ONG-ul nu are o nișă anume și se axează pe a oferi ajutor oricui. Ca filială locală, Beard Brothers Craiova trebuie să realizeze trei proiecte impuse de la filiala-mamă și trei proiecte proprii. Din 2015, fiind nevoie și de o filială de fete, a fost creată The Sisterhood. O altă subramură a Beard Brothers este și Volunteer Crew, divizia de voluntari care se implică în proiectele din ambele filiale.
Beard Brothers, atenți la tot ce este în jurul lor
La nivel de Craiova, The Beard Brothers au desfășurat proiecte de toate felurile, de la oferirea unui zâmbet, până la pachete pentru bătrânii de la Căminul pentru Persoane Vârstnice, pentru tinerii din Penitenciarul de Minori și Tineri sau pentru copiii internați la secția de Oncopediatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Dincolo de produsele sau banii strânși și oferiți lor, cele mai importante au fost compania și timpul petrecut cu cei aflați în situații mai puțin norocoase. Cei de la Beard Brothers s-au implicat și în cazul Irinei Naidin, dându-și mâna și cu alte ONG-uri și asociații pentru diferite proiecte și cauze nobile. Totodată, participă și la acțiuni de ecologie și de protecție a mediului.
La Penitenciar a fost cea mai tare experiență. Nu ne așteptam să fie așa, la prima vedere. Am întâlnit o fată care știe să recite impecabil, cu un talent artistic absolut remarcabil. Am rămas înmărmurită. Am făcut diverse activități și i-am rugat pe cei de acolo să ne facă un imn. Au fost extraordinari. Ne-au vorbit numai cu dumneavoastră, au colaborat între ei, iar când am plecat ne-au rugat să mai venim. E simplul lucru că cineva i-a băgat în seamă”
își amintește Lorena.
Beard Brothers nu au încă un sediu, însă au un parteneriat pentru un spațiu cu Liceul „Charles Laugier”, unde se întâlnesc și pun la cale ceea ce mai vor să facă.
Nu cred că este cazul de un sediu, momentan, pentru că orice ban se poate cheltui altfel. Dacă putem să luăm lucruri gratuite, le luăm. Lumea trebuie să se învețe, iar asta ne luptăm noi să implementăm: să nu se mai ceară bani pentru orice faci. Chiar se poate și sunt convinsă că se va putea, iar cu banii aceia puțini, pe care i-am fi cheltuit pe altceva, se pot face multe”
spune Lorena.
„Nu știu dacă vrem să transformăm orașul, ci oamenii”
Tinerii cred că lumea a uitat însemnătatea lucrurilor mici și a devenit cât mai interesată de partea materială. Cert este că banii nu pot cumpăra sentimente sau stări, iar ei știu asta foarte bine. Tocmai de-asta, vor să schimbe mentalitatea celor din jurul lor.
Nu știu dacă vrem să transformăm orașul, ci oamenii. Cine vrea să participe, să vină alături de noi, doar trebuie să ne caute, să susțină un fel de interviu, un training, se completează niște fișe… Nu e ceva greu. Să fie oameni de încredere, care vor să ajute, care vor să schimbe ceva, exact cum zicea și Lore. Să schimbe ceilalți oameni, să ofere ceva. E foarte greu să oferi din proprie inițiativă, fără să îți dorești să primești ceva în schimb. Am devenit legați de lucrurile financiare și materiale și uităm de bunătate, de sentimente, adevăratele valori”
atrage atenția Cristi.
Dincolo de faptul că ajută și că aduc tot ce pot mai bun la înaintare pentru cei cu mai puțin noroc în viață, tinerii s-au consolidat într-o echipă, iar orice ar face, fac cu drag și cu plăcere. Chiar dacă muncesc mult la proiectele lor, chiar dacă tremură de frig pregătind pachete iarna, chiar dacă e greu și cu birocrația sau alte lucruri de genul, ei se simt bine făcând ceea ce fac. Chiar dacă împreună au realizat că este foarte greu să faci bine. Nu pentru că nu ți-ai dori, ci pentru că există piedici peste tot pe drum.
Proiecte pentru viitor
Pentru perioada următoare, Beard Brothers Craiova vor să strângă bani pentru un tânăr din Craiova, Eduard Neacșu, internat în Italia cu o boală foarte gravă, vor să reabiliteze, prin strângerea de bani și de materiale, Școala Primară Tencănău din comuna Sălcuța, dar și să organizeze vizite săptămânale la Căminul pentru Persoane Vârstnice, pentru a le fi o companie plăcută la bătrânețe celor de acolo.
Cei cinci apărători ai bunătății pe care i-am cunoscut zilele trecute au dat cele mai frumoase definiții ale voluntariatului. Poate, într-o zi, ne vor da și ochii lor, pentru a vedea prin ei că, oriunde te-ai uita, poți să faci bine și să schimbi, măcar un pic, lumea în care trăiești.
Eliza – „Să fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.
Lorena – „Înseamnă să fii fericit și să vrei să îi faci fericiți și pe alții”.
Cristi – „Este dorință și prietenie”.
Andreea – „Voluntariatul este să dai cât poți de la tine”.
Luiza – „Eu aș spune că este „acasă”, pentru că este „locul” unde eu, una, mă simt cel mai bine”.
Adauga comentariu