Zeci de copii și adulți în costume populare autentice românești au împânzit în acest weekend Centrul Vechi al Craiovei.
Din lumea satului oltenesc din care face parte țăranul român, atât de bogată în obiceiuri, au renăscut pentru câteva ore tradiții ce nu vor să piară. La ediția a VII-a a Festivalului „Tradițiile verii“ a fost prezentă și Asociația Vlahilor din Bulgaria cu obiceiuri specifice acestui anotimp.
Prin astfel de manifestări, românii au încercat să dea însemnătate anumitor momente sau întâmplări din viața lor.
Am încercat să diversificăm cumva și să-i lăsăm pe oaspeți să își aducă obiceiuri pe care ei să le pună în scenă, după cercetări făcute în lumea satului, pentru că fiecare ansamblu vine dintr-o anumită zonă cu o anumită încărcătură artistică, cu obiceiuri și superstiții specifice, și tocmai din acest motiv îi lăsăm să ne prezinte ceea ce consideră ei important și cum consideră. Alterăm puțin obiceiul pentru că, normal prin aducerea lui în scenă nu mai este așa cum este el în vatra satului. Cu toate că se întâmplă acest lucru ne asumăm riscul pentru că aceasta este o modalitate de a ne opune unei uniformizări din punct de vedere artistic și poate chiar unei globalizări. Încercăm să dezgropăm obiceiuri și tradiții de mult uitate care din păcate la noi se păstrează mai puțin. Sunt alte zone ale țării unde ele sunt prezente nu doar cu reprezentări scenice și ci în lumea satului de zi cu zi și încercăm să facem acest lucru și la noi, în Dolj. Este o colaborare strânsă cu toți acești oameni din lumea satului păstrători de tradiții,
a spus Amelia Etegan, manager la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
Toate obiceiurile și tradițiile păstrate și redescoperite împreună cu oamenii satului doljean de către angajații Centrului pentru Conservarea Culturii sunt materiale-document pentru o carte ce va fi scoasă în acest an și care va fi dedicată Centenarului.
Ne-am propus să facem un material legat de descendenții acestui Centenar. Am pornit de la niște monumente, de la reprezentări scrise, de la documentare pe teren în familiile respective, am văzut ce descendenți mai există, ce mărturii mai sunt. Cartea este rezultatul unei munci titanice de mai bine de un an. Cartea o să o scoatem în luna decembrie. Sunt foarte mulți oameni care ascund povești impresionante care se întâmplau în familiile lor sau în comunitatea din care fac parte. Sunt oameni vârstnici pe care dacă nu îi ascultăm acum, mai târziu nu o vom mai putea face. Din păcate suntem tentați să trecem cu tăvălugul peste multe lucruri importante
,
a completat Amelia Etegan.
Paparudele, Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Tatăl Soarelui și Muma Ploii, învelitul miresei, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, şi prima pâine din noua recoltă de grâu au fost prezentate craiovenilor de ansambluri folclorice din județul Dolj, dar și din alte zone etnografice ale ţării – Gorj, Mehedinţi, Teleorman. Nu au lipsit niște soliștii: Mădălina Stoica, Marius Gheorghe, Valentina Simion, Alexandru Lilea; Liviu Olteanu și Taraful din Grecești Dolj; ansamblurile folclorice: „Liliacul“ din Baia de Aramă – Mehedinţi, „Roua“ din Cloşani – Padeş -Gorj, Ansamblul Școlii Gimnaziale Izvoarele din Teleorman, „Doina Mischiului“ din Mischii – Dolj, „Hora Desnăţuiului“ al Casei de Cultură „Adrian Păunescu“ din comuna Bârca – Dolj, „Trandafirul“ al Casei de Cultură din orașul Dăbuleni – Dolj, „Oltenașii“ din Scăești – Dolj, „Dor călător“ din Craiova.
Adauga comentariu