SMART Craiova

Luiza Turcu. Adolescenta din Mischii, câștigătoarea trofeului Festivalului ”Maria Tănase”: ”Eu zic că m-am născut cu stea în frunte! Și că am noroc!”

La cei 16 ani, Luiza Turcu, a câștigat Trofeul Festivalului Maria Tănase, ediția 2019. La numai câteva zile de la marea seară a premierii, echipa Smart Craiova i-a luat un interviu adolescentei îndrăgostită de muzică populară autentică, de tradiții, de tot ce înseamnă românește. Câștigarea trofeului o onorează, dar și o obligă în același timp să rămână la fel de serioasă, iar pentru acest lucru Luiza promite să nu dezamăgească și să ducă cântul oltenesc peste tot în lume. A venit la interviu cu doar o mică parte din diplomele și trofeele sale, câteva sacoșe pline cu răsplata muncii sale și marele trofeu purtat pe brațe de tatăl său.

Luiza Turcu locuiește la aproximativ 15 kilometrii de Craiova, în comuna Mischii. Provine dintr-o familie în care cântecul popular s-a auzit, însă niciunul dintre părinți nu a cântat. Mama Luizei este cea care are ureche muzicală, însă nu a îndrăznit să cânte profesionist.

”Când eram mică, mami îmi cânta. Îmi cânta să adorm, cânta prin casă, ca să meargă totul mai bine se asculta muzică populară. La vârsta de cinci ani am început să fac muzică. La grădiniță, în Mlecănești, m-a auzit educatoarea și mi-a spus atunci: ”Luiza tu ai voce, trebuie să faci ceva”. La acea vârstă am ajuns la Cerbul de Aur, la muzică ușoară. A fost prima experiență cu o scenă adevărată. Am ajuns până în semifinală. Am continuat cu muzica ușoară încă vreo trei ani până am descoperit dansurile populare. Am mers inițial să dansez, nu aveam niciun gând cu muzica populară”,

a povestit tânăra interpretă.

Coregrafa de la dansuri populare a sfătuit-o să încerce să cânte și muzică populară. În 2010, în perioada Crăciunului a urcat pentru prima dată pe scenă, în comună, interpretând melodii populare. Se uită și acum la acea fotografie și zâmbește, avea emoții, avea brâul într-o parte, fusta în alta, nu știa să țină microfonul.

”Toată lumea a fost uimită, am primit primele mele aplauze și încurajări. Bunica mea a fost cea mai supărată, cu doar câteva zile înainte vânduse toate costumele populare vechi autentice pe care le avea neștiind de talentul meu pentru muzica populară. Atunci părinții mei au spus că decizia îmi aparține în ce privește alegerea muzicii pe care să o cânt. Mă pricepeam și la ușoară și la populară, le făceam bine pe amândouă. Cred însă că alegerea muzicii populare a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o până acum”,

a continuat Luiza.

De 11 ani merge pe drumul cântecului. A fost un drum cu foarte multă muncă și sacrificii pe măsură. Au fost veri când nu a pus gura pe înghețată, sute de deplasări în țară, pregătire pentru spectacole și școala, numeroase zile în care a dormit în mașină. Își amintește cum pentru concursul de la Piatra Neamț a plecat seara și a ajuns a doua zi la ora 11.00. Și a luat locul I.

Când se uită la plasele cu premii, dulapul plin de acasă cu diplome și trofee nu își dă seamă când a trecut timpul. Merge din plăcere la concursuri, nu se duce cu gândul că trebuie să câștige, ci pentru a acumula experiență, să își facă prieteni noi, să fie evaluată de jurii de specialitate.

Cum a fost și la Maria Tănase să ajungă în festival și să câștige trofeul, la 16 ani…

”Totul a început la preselecție, atunci emoțiile m-au încercat prima dată. Cu câteva zile înainte am fost la un concurs la Sebeș unde în juriu a fost Grigore Leșe, președinte de juriu. Și dumnealui mi-a dat girul că sunt bună. Am luat locul II. Acest premiu și recunoaștere m-au determinat să merg și la Festivalul Maria Tănase. Când am văzut însă în fața mea un juriu format din 17 persoane, mă uitam în stânga, dreapta și nu știam la cine să privesc mai întâi și ce să fac. Au fost emoții mari. Și am cântat o strofă de doină, o strofă de cântec. A urmat apoi concursul. Când am ieșit de acolo, tot nu-mi dădeam seama ce s-a întâmplat. După concurs au fost emoțiile adevărate când m-am dat jos de pe scenă, nu mi-am recunoscut momentul atât de mult mi-a plăcut și atât de mândră am fost de mine. O sală arhiplină de oameni. Îmi tremura mâna pe microfon. Când am intrat prima dată pe scenă am căutat-o din priviri pe mama. Tot timpul mă uit să o văd în sală, prind curaj când îi zăresc privirea. Când am văzut după cântec reacțiile publicului am înlemnit, și acum mi se zbârlește pielea pe mine”,

a spus emoționată Luiza.

Pelângă trofeul Festivalului, solista a primit din partea juriului și premiul de popularitate. Așa este ea, extrem de sociabilă, cu zâmbetul pe față, sinceră, plină de viață. Transmite o energie aparte, a unui copil căruia toate trofeele și laudele primite i-au dezvoltat și mai mult sensibilitatea.

Nici nu a îndrăznit să viseze că ea va fi desemnată câștigătoare:

”Am luat premiul de popularitate și am plecat de pe scenă puțin surprinsă pentru că nu mi s-a oferit posibilitatea de a interpreta. Publicul este suveran. Și dacă publicul mă apreciază, eu zic jos pălăria și sun mândră. Stătusem o oră în picioare să nu mă cocoloșesc pentru atunci când voi intra în scenă. Să fiu țiplă așa cum este normal să fie un interpret popular. Am vrut să plec să mă schimb, însă mi s-a spus că trebuie să mai aștept, pentru că mai am un premiu de ridicat. Atunci m-au luat iar emoțiile, nu mă mai dureau nici picioarele…Au început încet să plece din spate câte unu, doi, trei, iar eu rămâneam în continuare. De acolo din spate unde stăteam noi nu se auzea ce premii se acordă pe scenă. Mai rămăsesem cu doi, trei interpreți, au plecat și aceia și m-am gândit atunci că poate se acordă două locuri doi. Și când m-au chemat, cânta Alexandra Chira, cea care luase trofeul în ediția trecută… Atunci am simțit o emoție pe care nu o pot descrie în cuvinte”.

Nu a dormit în noaptea aceea din cauza emoțiilor care au copleșit-o, dar nici cu o noapte înainte.

Sunt atât de mulți oameni cărora le este recunoscătoare. De la cinci ani ai săi, profesorul de la Palatul Copiilor, oamenii care au susținut-o, familia sa, cei care apoi i-au îndrumat pașii…

”La cinci ani am început muzica ușoară, cu domnul Iliuță. Mi-a format prima tehnică, cum să cânt, cum să țin microfonul. Au fost săptămâni când mergeam aproape zilnic la repetiții. Doamna Filuța Bogdan mi-a fost mentor. Domnia sa a fost stâlpul meu în muzică. Dacă nu ar fi fost dânsa nu cred că aș fi descoperit atâtea piese autentice. Eu zic că m-am născut cu stea în frunte! Și că am noroc!”,

a completat adolescenta.

A început să studieze teorie muzicală pentru că își dorește să meargă la Conservator. A intrat în lumea muzicii și vrea să o facă așa cum trebuie. Își dorește să urmeze în paralel și Facultatea de Litere. Vrea să aibă și pregătire în afara muzicii.

Este fascinată de zona Olteniei. A adunat deja zeci de costume populare vechi din această zonă.

Ca și talisman, înainte de spectacole și concursuri poartă o brățară cu ea pe care o pune în brâu. Născută pe 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena, brățara a luat-o de la o biserică care are și hramul acestor sfinți.
Are mulți interpreți preferați. Este fascinată de Maria Tănase, îi plac vocile puternice în care se regăsește. Îi place extraordinar de mult Gheorghe Roșoga, din repertoriul căruia a cântat doina, Vasilica Dinu, Floarea Calotă.

Sunt nopți în care visează că este pe scenă, că are public în față, că interpretează. Ca și mesaj pentru toți cei care au avut încredere în ea, Luiza promite:

”Trofeul Festivalului ”Maria Tănase” mă obligă să am aspirații foarte mari, iar faptul că trofeul a rămas la Craiova mă onorează. Trofeul este acasă. Trebuie să fiu și mai bună. Promit să nu dezamăgesc”.

Festivalul Național „Maria Tănase” a ajuns la cea de-a 25-a ediție este dedicat cinstirii memoriei „marii doamne a cântecului românesc”. Pornit de la ideea înființării unui concurs de folclor, ca replică a Festivalului „Cerbul de Aur”, Festivalul Național „Maria Tănase” a devenit principala rampă de lansare a tinerilor interpreți de muzică populară din țara noastră.

În recital, pe scena naționalului craiovean, în serile de 13, 14 și 15 noiembrie, au urcat laureați ai edițiilor anterioare ale festivalului. Au acompaniat orchestrele: „Lăutarii“ din Chișinău – dirijor Nicolae Botgros și cea a Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“ din Craiova – dirijor Nicolae Drăghia.

1 comentariu

  • Toata admiratia mea tio daruiesc.Ma mindresc cu tine ca imi daruiesti BUCURII.Esti o demna urmase a consatenilor nostriIti doresc sanatate si putere de munca pentru a realiza idealurile pe care vrei sa le realizezi.Continui sati urmaresc drumul ales.SUCCES in toate.

Follow us

Vrei sa primesti cele mai noi stiri pe facebook?