Spectacolul de teatru „Noaptea mișună”, parte dintr-un proiect pentru reintegrarea persoanelor private de libertate, a avut, vineri, ultima reprezentație, la sala studio a Departamentului de Arte din Craiova.
Zece deținuți de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, deveniți actori după această experiență, au adus în fața publicului, îndrumați de actorii profesioniști Petri Ștefănescu, Radu Tudor și Cătălin Miculeasa, o adaptare după „Visul unei nopți de vară” a lui William Shakespeare. Povestea lor împreună a început acum un an.
Am fost contactat de conducerea de aici, de la facultate (Departamentul de Arte – n.r.), care m-a pus în legătură cu domnul de la Penitenciar, care mi-a explicat despre ce este vorba și pentru ce este acest proiect. Am acceptat. I-am cooptat și pe colegii Cătălin și Radu și ne-am pus pe treabă, la sfârșitul lunii mai, 2017. Cei de la penitenciar au selectat un grup de oameni, iar din acel grup, noi am ales anumite persoane. Spectacolul este acum la ultima reprezentație, după ce prima a fost în iulie anul trecut. L-am jucat de șase-șapte ori și am participat cu el și la București, la Teatrul Notarra, la o secțiune a Festivalului „Festin pe bulevard”, unde am și câștigat premiul pentru regie”
a explicat Petri Ștefănescu.
Dacă ar fi să judecăm după râsetele izbucnite din public la aproape fiecare replică a actorilor, am spune că piesa și-a îndeplinit rolurile. Unu, de a te face să pleci binedispus și încărcat de energie pozitivă după un spectacol, și doi, de a-ți demonstra ție, om liber, care poate face orice, că arta arde mocnit în fiecare dintre noi, indiferent de unde venim. Trebuie doar o briză mai mult sau mai puțin puternică, una care să aprindă flacăra astfel încât să lumineze, chiar și în cea mai adâncă noapte.
Am un sentiment că facem un lucru bun, atât pentru noi, cât și pentru ei, și nu cred că mă înșel. Am încercat să aducem un pic din magia teatrului într-un loc în care lipsește magia cu desăvărșire”
a spus și Radu Tudor.
De altfel, între cei trei actori implicați și cele zece persoane private de libertate s-a creat și o legătură la un alt nivel. Aceștia au ajuns să se cunoască și, prin acest proiect, au putut să aducă în fața publicului o altă realitate, care nu se vede de pe partea cealaltă a zidurilor unui penitenciar. Deși a fost ultima reprezentație a piesei, dorința de a mai face asemenea proiecte nu s-a stins.
O parte dintre persoanele private de libertate care joacă în spectacol, o să plece la alt regim, la alte penitenciare, Ploiești, Târgu Jiu sau Severin. Pentru ei am mai face asta. Sunt niște băieți mișto și niște oameni foarte buni”
e de părere Cătălin Miculeasa.
Cei zece actori au dat dovadă de versatilitate, de spontaneitate și de o mimică extraordinară și, după cum spun chiar ei, și-au găsit în interiorul lor calități pe care nu credeau să le aibă. Pentru unii dintre ei, proiectul a fost un sprijin, un ajutor, poate chiar o terapie. Iar asta s-a văzut pe scenă, în libertatea de care s-au bucurat pe deplin, câtă vreme le-au arătat oamenilor o altă față a comediei lui Shakespeare.
„Această experiență m-a ajutat să îmi descopăr niște calități pe care nu știam că le am și m-a ajutat să fac niște lucruri inedite, pe care nu știu dacă voi mai avea ocazia să le fac de acum încolo” – Nicolae Stan
„Chiar am avut curiozitatea de a intra în acest rol, să văd dacă sunt capabil, totuși, să pot face așa ceva. Am încercat, chiar am fost de acord și cred că mi-a reușit” – Marian Mocanu
„Experiența unui rol de actor este foarte frumoasă. Altceva nu mai am ce să zic” – Mircea Albu
„Această experiență cred că a fost unică pentru mine. M-a ajutat să dezvolt unele abilități” – Vasilică Purec
„Cred că prima dată am zis să încerc acest lucru, să văd dacă pot să joc așa ceva. Am încercat-o, mi-a ieșit, a fost destul de plăcut, am cunoscut noi oameni, mai multe colaborări, și a fost foarte plăcut” – Ovidiu Cornea
„Experiența asta, pentru mine, este una foarte mare. Nu am participat niciodată, mai ales cu public, cu persoane noi. A fost foarte bine și sper să mai particip de acum înainte, cât mai stau pe aici” – Răzvan Paiu
„Pentru mine a fost ceva nemaipomenit, nu pot să descriu în cuvinte cât m-a ajutat” – Alexandru Dună
„Experiența asta este de neuitat și am descoperit în mine niște calități pe care nu mă gândeam că o să le am” – Cătălin Neacșu
Adauga comentariu