Peste 120 de călușari din Ciupercenii Noi, Coţofenii din Dos (sat Potmelţu), Dăbuleni, Giurgiţa, Goieşti, Sopot (sat Pietroaia), Şimnicu de Sus (sat Leşile), precum și ceata din comuna Frâncești – județul Vâlcea și cea a Ansamblului folcloric Romanați, Caracal – județul Olt au oferit astăzi craiovenilor momente unice de tradiție și autenticitate. Tineri și vârstnici mânați de aceeași dorință de a duce tradiția mai departe.
Îmbrăcați în costume populare din zonele din care vin, la brâu purtând pelin, usturoi și clopoței, călușarii aduc speranța că răul ne va ocoli. Căluşul nu este, însă, numai joc şi spectacol, ci şi un ritual magic. Se spune că cetele de călușari alungă spiritele rele şi purifică sufletul. Grupurile de călușari sunt alcătuite, în general din nouă flăcăi: un vătaf, un stegar, un “mut”(acesta de obicei mascat) și călușari de rând.
Călușul pe care-l jucăm noi este un căluș foarte vechi care se joacă de pe vremea dacilor. Când era bătălia, le luau fesurile romanilor și le puneau la ei în cap și strigau: Hai dace, hai dace să jucăm de bucurie ca i-am învins pe romani. De atunci se joacă acest căluș la noi la Giurgița. Din păcate, cu fiecare an care trece, este tot mai greu să găsim tineri noi care să vină alături de noi să învețe acest joc. Purtăm cu noi usturoi, clopoței, pelin, dar și iepurele, un element central al jocului nostru de căluș, care ia răul de pe om și fuge cu el. Tot timpul călușul se joacă în număr fără soț, iar dansul călușarilor purifică”,
a spus Ion Calotă.
Craioveni de toate vârstele s-au prins în hora călușarilor, au luat pelin și au oferit cetelor de călușari bani.
Cristi Velea este din județul Olt. Este cel care a pus baza formației de copii pe care îi inițiază în dansul călușarilor:
Toți acești copii fac parte dintr-un ansamblu folcloric. Jucăm călușul sub această formă din 2014. Este foarte important să ne păstrăm jocul de căluș, să ne păstrăm tradițiile. Să facem tot ce putem ca ele să nu dispară. Ținem la tot ce este autentic, costumul meu popular este cu un model, realizat undeva prin 1985-1986. Costumele noastre sunt țesute după acel model și realizate undeva la Tismana. Nu e ușor să înveți să prinzi tainele călușarilor, depinde și de abilitățile fiecăruia, însă cel mai repede se învață în un an și jumătate”.
Dansul ritualic al căluşarilor subliniază monumentalitatea culturală a acestei exprimări arhaice cu structură complexă. Căluşarii îşi ciocnesc beţele, bat pământul cu picioarele în dansul lor, zornăie clopoțeii. Dansul este însoțit de strigătele vătafului: “Hălai-şa/ Hălai-şa/ Hălai-şa-şa-şa-şa-şa” sau “Hei la şa/ Hei la şa”, asemeni unui îndemn de a se arunca în luptă, precum şi îndemnul de a urmări inamicele Rusalii “Uite-o aicea/ Hai pe ea, pe ea” sau avertismentul de a se feri din calea pericolului: “Iar aşa, iar aşa,/ I-auzi, ia-o, ia-o!”.
Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi.
Rusaliile – „Pogorârea Duhului Sfânt” – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului.
Alaiul Căluşului Oltenesc – ediţia a XXI – a este organizat de Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova, an de an, în săptămâna Rusaliilor, și oferă celor prezenți la eveniment bucuria tradiţionalei întâlniri a cetelor de căluşari cu craiovenii.
Adauga comentariu